Insula Wight, situată pe coasta de sud a Angliei, în Marea Mânecii, are o suprafaţă de numai 380 de km pătraţi şi aproximativ 140.000 de locuitori. Este cea mai mare insulă a Angliei şi esteclasată ca fiind printre cele mai bântuite din lume.
Romanii credeau că ea este cheia de intrare în Britannia. Mai târziu, după căderea Imperiului Roman, insula a fost invadată de iuteii din Danemarca, veniţi pentru a o coloniza.
Regina Victoria a apreciat-o în mod deosebit şi a cerut să se construiască pe această insulă, în 1847, o reşedinţă regală situată la East Cowes, botezată Osborne House, unde suverana a murit în 1901.
Dar insula Wight a fost scena a nenumărate povești cu fantome. De pildă vizitatorii casei Northwood, situată în orașul-port Cowes, aud sunete ciudate în mod regulat în clădire: se cred că ar fi fantoma lui Henry, un contrabandist celebru și teribil. În subsol, se aud extrem de des rostogolindu-se butoaie de contrabandă, deşi nimeni nu s-a întâlnit încă cu fantoma lui Henry. Cu toate acestea, unii vizitatori se întorc din subsolul imobilului traumatizaţi profund şi jurând că l-au văzut și auzit pe faimosul bandit, mort de foarte mult timp.
În cătunul Bouldner, aflat pe coasta de vest a insulei, înainte de căderea noapţii, navighează o ambarcaţiune cu trei catarge. Nava fantomă nu se abate niciodată de la traiectoria sa, distrugând totul în cale. Pe puntea principală nu se zăreşte însă niciun suflet viu, cu toate că unii pescari spun că au auzit voci de pe punțile inferioare. Când se lasă amurgul, pescarii de pe insula Wight se grăbesc pentru a acosta în cel mai apropiat port.
O altă locaţie intens bântuită este sătucul Downend. Aici pare să domnească fantoma lui Michael Morey, spânzurat în 1735 pentru uciderea fiului său cel mic. El bântuie străzile cu toporul în mână … Iar dacă ar fi să dăm crezare legendei, ucigașul fără chip aleargă nopţile de colo colo, în căutare de sânge proaspăt, asemeni unui vampir.