Nicolas Flamel s-a născut între 1330 şi 1340, a murit în 1418. Locuia pe strada Scriitorilor, exercita profesia de librar şi a primit titlul de jurat al Universităţii din Paris. S-a născut fără un noroc în mod special, ca şi Pernelle, cu care s-a căsătorit în 1370 şi care a murit în 1397. Cel mai celebru din alchimişti nu era însă un alchimist. Cel puţin nu s-a considerat, deşi era o activitate mai mult decât onorabilă, prestigioasă. Flamel nu a declarat niciodată că poate să facă aur!
Piatra Filozofală era scopul suprem al alchimiei. Ea trebuia să schimbe plumbul în aur. Această cercetare se datora unui elan spiritual. Nu scopul conta ci calea prin care ajungeai. Cucerirea Pietrei Filozofale nu era cercetarea unei reţete ci tentativa de a ajunge la capătul unei munci plină de răbdare şi meticuloasă de purificare a materiei şi a oficiantului. Astăzi se ştie cum trebuie să se fabrice aur. Pentru ştiinţa modernă, transmutarea nu mai este un mit, niciun vis, ci o realitate banală. Trebuie să fii pregătit de a plăti un preţ mai ridicat decât pentru o cantitate echivalentă de aur cumpărată de pe piaţă. Dar metodele fizicii atomice nu seamănă cu Marea Operă descrisă de alchimiştii din trecut.
La moartea sa, Nicolas Flamel poseda mai multe case frumoase în cartierele burgheze din Paris. Toată viaţa sa, a făcut donaţii extrem de considerabile bisericii şi operelor de caritate. Zvonurile, pe care secolele le-au conferit până la dimensiunile unei legende, au început să curgă, chiar şi după moartea lui.
Două piste pot stabili dacă Nicolas Flamel a fabricat sau nu aur. Prima a fost urmată de criptografii amatori care au pretins că au decodat un mesaj secret în ornamentele sculpturale ale caselor lui Flamel. A doua pistă: o lucrare foarte rară, Cartea Figurilor Hieroglifice. Celelalte cărţi atribuite lui Nicolas Flamel sunt, după câte se pare, falsuri grosolane destinate de a-i escroca pe naivi.
Problema este că Cartea Figurilor, este departe de a nu fi supusă şi ea suspiciunilor. Apărută în 1612, adică la două secole după moartea pretinsului său autor, nici măcar nu este semnată Nicolas Flamel, ci Arnaud de la Chevaliere. Şi nu conţine nicio informaţie concretă care ar permite de a începe o muncă asemănătoare pentru a crea aur. Conform acestui text, Flamel ar fi găsit metoda pentru a fabrica aur într-un manuscris vechi, Aesch Mezareph, de evreul Abraham. Nu există decât două exemplare din această carte, originalul şi o copie, una la Biblioteca Naţională din Paris, alta la Biblioteca de la Arsenal. Dar nu sunt disponibile pentru consultare.
